Ieşirea mijloacelor fixe   din patrimoniu se poate efectua în următoarele moduri:

• prin scoaterea din funcţiune;
• prin vânzare;
• prin donaţie;
• prin aport în natură la capitalul altor entităţi economice;
• prin lipsă la inventar.

Conform   art. 24, alin   .  (15) din   Codul fiscal:  Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.

Din punct de vedere fiscal,   pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.

Prin   normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind  Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare  avem următoarele prevederi privind deductibilitatea valorii rămase neamortizate:

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă şi orice reevaluare contabilă a acestora.  Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată. Valoarea rămasă neamortizată, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibilă la calculul profitului impozabil în situaţia în care acestea sunt valorificate prin unităţi specializate sau prin licitaţie organizată potrivit legii.

Norme metodologice:

71⁵. În categoria unităţilor specializate, conform art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, se încadrează persoanele  juridice  care, potrivit obiectului de activitate, intermediază înstrăinarea de proprietăţi imobiliare şi a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate în structura organizatorică a contribuabililor şi alte unităţi cu activităţi similare.

Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, se înţelege diferenţa dintre valoarea de intrare fiscală şi valoarea amortizării fiscale, din care se scad sumele rezultate în urma valorificării acestora.

Pentru determinarea valorii rămase neamortizate, în cazul mijloacelor fixe cu valoare contabilă evidenţiată în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscală se includ şi reevaluările efectuate, potrivit legii, până la acea dată.

71⁶. În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din  Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operaţia de scoatere din funcţiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.

În continuare sunt prezentate monografiile în fiecare caz:

EXEMPLU

1. Ieşirea mijloacelor fixe amortizate parţial prin casare şi recuperare de materiale

Societatea X are o utilitară ce nu mai corespunde standardelor şi se doreşte casarea acesteia. Valoarea de intrare 3.600 lei, perioada de amortizare 6 ani, perioada rămasă de amortizat 12 luni.  

2. Ieşirea mijlocului fix din gestiune prin vânzare

a) Vânzarea mijlocului fix:

b) Scoaterea din evidenţă a mijlocului fix:

3. Ieşirea mijloacelor fixe prin donaţie

4. Ieşirea mijloacelor fixe prin   aport în natură la capitalul altor entităţi economice

În cazul în care bunul adus ca aport la capital este evaluat la o valoare mai mare decât diferenţa dintre valoarea bunului şi valoarea amortizată (de exemplu 1.000 lei faţă de 600 lei), aceasta se evidenţiază astfel:

5. Ieşirea mijloacelor fixe prin lipsuri la inventar  

Atunci când lipsa la inventar nu se impută, ieşirea este o simplă scoatere din gestiune conform notelor prezentate anterior.  

Imputarea lipsei de inventar şi colectarea  TVA-ului aferent: